Hipnoză clinică

Unul din trei români fumează: de ce voința nu este îndeajuns și ce schimbă hipnoza clinică?

9 minute de citire

Doi bărbați la o masă de terasă; unul refuză cu palma ridicată țigara pe care i-o întinde celălalt.

Pe scurt, dacă ești grăbit: hipnoza clinică nu intervine asupra dependenței de nicotină, ci asupra obiceiului. Ea nu îți ia țigara din mână și nici nu funcționează dacă tu nu vrei. Hipnoza nu are o rată de succes garantată, iar cine îți promite un procent exact inventează. Ea ajută cel mai mult persoanele care au reușit deja să se oprească o dată, însă au recăzut într-un context previzibil. Mai jos îți explic mecanismul și îți las trei lucruri pe care le poți face chiar de astăzi, fără să vii la cabinet.

Cuprins

  1. De câte ori te-ai lăsat până acum?
  2. Cele două lupte pe care le confunzi
  3. Ce este hipnoza clinică și ce nu este
  4. Ce arată cercetarea, fără înflorituri
  5. Cum decurge procesul, pas cu pas
  6. Trei lucruri de făcut chiar de astăzi
  7. Pentru cine funcționează și pentru cine nu
  8. Țigara ține locul a ceva
  9. Întrebări frecvente

1. De câte ori te-ai lăsat până acum?

Probabil de mai multe ori. Ai ținut o săptămână, poate trei luni, poate chiar un an. Apoi a venit o zi grea, o veste proastă, o ieșire cu prietenii, o cafea băută pe terasă într-o dimineață de sâmbătă. Iar mâna a întins-o spre pachet înainte ca tu să apuci să decizi ceva.

Nu ai eșuat pentru că ești slab de înger, ci ai eșuat pentru că ai luptat cu voința împotriva unui mecanism care nu se află în zona voinței.

Ești în companie numeroasă. Datele Eurobarometrului arată că 34% dintre români consumă produse din tutun, ceea ce ne plasează în primele patru locuri din Uniunea Europeană. Cea mai mare concentrație se află între 25 și 39 de ani, exact perioada în care obiceiul se așază adânc și pare cel mai greu de clintit.

Aproape toți oamenii care reușesc definitiv au în spate mai multe încercări. Diferența dintre încercarea care ține și cele care nu au ținut nu stă în cât de mult ai vrut. Stă în ceea ce ai schimbat.

2. Cele două lupte pe care le confunzi

Fumatul are două fețe care se comportă complet diferit, iar cele mai multe încercări eșuează pentru că se ocupă doar de una dintre ele.

Dependența fizică de nicotină durează câteva săptămâni. Nervozitatea, dificultatea de concentrare și iritabilitatea sunt neplăcute, însă ele au un termen. Trec. Pentru partea aceasta există sprijin, iar discuția cu medicul de familie ajută.

Obiceiul este cel care te aduce înapoi. Nu peste trei săptămâni, ci peste trei luni sau peste doi ani. Pentru că, în timp, țigara nu a rămas doar o sursă de nicotină. Ea a devenit pauza ta, momentul în care ieși din birou și respiri altceva, granița dintre două activități, ceea ce faci cu mâinile într-o discuție incomodă, modul în care închei masa.

Creierul a legat gestul de contexte foarte precise, iar legătura aceasta funcționează automat, fără să treacă prin decizie. Contextul revine, iar impulsul revine odată cu el. Nicotina a ieșit din corp de mult, însă asocierea a rămas.

Aici intervine hipnoza. Nu asupra chimiei, ci asupra automatismului și a rolului pe care țigara a ajuns să îl joace în viața ta.

Dependența de nicotină și obiceiul, comparate
Se ocupă deDureazăCe simți atunci când lipsește
Dependența de nicotinăCorp, chimie2 până la 4 săptămâniNervozitate, lipsă de concentrare
ObiceiulContexte, automatismeLuni sau aniImpuls brusc, senzația că lipsește ceva

3. Ce este hipnoza clinică și ce nu este

Să lămurim acest lucru din start, pentru că imaginea din filme face mult rău.

Nu adormi. Nu îți pierzi controlul. Nu faci și nu spui lucruri împotriva voinței tale. Nu poți fi determinat prin hipnoză să faci ceva ce nu vrei. Auzi tot ce se discută, îți amintești ședința după aceea și poți întrerupe oricând.

Realitatea este mult mai simplă. Intri într-o stare de relaxare profundă, cu atenția îngustată pe un singur lucru. O trăiești deja, spontan, de câteva ori pe zi: atunci când ești absorbit de un film și nu auzi că ți s-a vorbit, atunci când conduci pe un drum cunoscut și nu îți amintești ultimii kilometri, în minutele dinaintea adormirii. În starea aceasta, mintea devine mai receptivă la sugestii pe care le accepți conștient.

Eu lucrez în abordarea ericksoniană, ceea ce înseamnă că nu îți spun „de mâine nu mai fumezi”. Comenzile directe funcționează rar și rezistă și mai rar. Lucrez prin metaforă, prin imagini și prin sugestii indirecte, iar schimbarea vine din resursele tale, nu din autoritatea mea.

4. Ce arată cercetarea, fără înflorituri

Pe alte site-uri vei găsi promisiuni de „85% rată de succes într-o singură ședință”. Eu nu îți dau un asemenea număr, pentru că nu există date care să îl susțină.

Colaborarea Cochrane, cea mai riguroasă sursă de sinteză a studiilor medicale, a analizat 14 studii randomizate. Concluzia lor: dovezile rămân insuficiente pentru a stabili dacă hipnoterapia funcționează mai bine decât alte forme de sprijin psihologic. Dacă există un beneficiu, cercetătorii îl apreciază ca fiind mic. O sinteză din anul 2025, care a cuprins 63 de lucrări, a constatat că două treimi dintre ele raportau un efect pozitiv, însă cu aceleași limite de metodă.

Pe partea de siguranță, datele existente nu arată efecte adverse.

Ce înseamnă aceasta pentru tine, practic: hipnoza nu este o minune și nu este o garanție. Ea este un instrument care ajută unii oameni, mai ales atunci când face parte dintr-un plan și nu se folosește izolat.

Prefer să îți spun acest lucru înainte, nu după ce ai plătit.

5. Cum decurge procesul, pas cu pas

Prima întâlnire este o evaluare. Șaizeci de minute în care discutăm de când fumezi, câte încercări ai avut și ce s-a întâmplat exact la fiecare recădere. Nu ca să te judec, ci pentru că acolo se află informația. Identificăm contextele în care apare impulsul și ceea ce îți oferă țigara: liniște, pauză, companie, structură. Stabilim o dată de renunțare realistă, nu una simbolică.

Urmează trei până la cinci ședințe de hipnoză. Fiecare începe cu relaxare și inducție, continuă cu lucrul terapeutic pe contextele tale specifice și se încheie cu revenirea la starea obișnuită.

Înveți autohipnoza. O tehnică scurtă, de câteva minute, pe care o folosești singur atunci când apare impulsul puternic. Sincer, partea aceasta contează cel mai mult după ce se termină ședințele.

O ședință de prevenție are loc la câteva săptămâni după data renunțării, pentru situațiile pe care nu le-am anticipat. Recăderile nu apar în ziua a treia, ci apar în luna a patra, la o nuntă sau după o zi grea.

6. Trei lucruri de făcut chiar de astăzi

Chiar dacă nu ajungi la cabinet, începe cu acestea.

1. Ține un jurnal al țigărilor, timp de o săptămână

Nu ca să te lași încă, ci doar notează, la fiecare țigară, ora și ceea ce se întâmpla înainte. În șapte zile vei avea harta exactă a declanșatorilor tăi. Vei descoperi că vreo cinci contexte produc jumătate din consum, iar restul înseamnă automatism pur.

2. Rupe legătura cu un singur context

Alege-l pe cel mai puternic, de obicei cafeaua de dimineață. Timp de o săptămână, bea cafeaua în altă cameră, în altă cană, așezat altfel. Nu renunța la țigară, ci mut-o. Vei simți cât de mult ține gestul de decor și cât de puțin de nicotină.

3. Amână cinci minute

Atunci când apare impulsul, nu spune „nu”, ci spune „peste cinci minute”. Refuzul creează tensiune, însă amânarea nu. De multe ori, în cele cinci minute, valul trece de la sine. Atunci când nu trece, măcar ai aflat că a fost un impuls real, nu unul de context.

7. Pentru cine funcționează și pentru cine nu

Merită să încerci dacă:

  • ai decis deja să te lași și cauți sprijin pentru partea psihologică
  • ai mai reușit, însă ai recăzut în situații previzibile
  • fumezi mai ales atunci când ești tensionat
  • ai rezolvat partea fizică cu plasturi sau cu medicație, iar obiceiul a rămas

Nu are rost dacă:

  • vine altcineva cu tine pentru că el vrea să te lași, întrucât hipnoza nu funcționează împotriva propriei decizii, oricât de bine intenționat ar fi cel care te-a trimis
  • ai o afecțiune psihiatrică activă netratată, caz în care este nevoie mai întâi de o evaluare de specialitate
  • aștepți o metodă care nu presupune absolut niciun efort din partea ta

O precizare care ține de responsabilitate: hipnoza clinică este o intervenție psihoterapeutică, nu un tratament medical, și nu înlocuiește consultul la medic. Dacă ai tuse persistentă, dificultăți de respirație sau dureri în piept, mergi mai întâi la medicul de familie.

8. Țigara ține locul a ceva

În aproape toate cazurile pe care le-am întâlnit, țigara ocupa un loc. Al pauzei pe care nu ți-o dai altfel. Al respirației adânci pe care o iei doar atunci când fumezi. Al momentului în care ai voie să nu faci nimic timp de patru minute.

Dacă scoți țigara și lași locul gol, corpul îl umple înapoi. De aceea nu este suficient să te lași, ci trebuie să înțelegi ce anume ținea ea acolo și să pui altceva în loc.

Aceasta facem, de fapt, în ședințe. Nu îți luăm ceva. Îți dăm înapoi ceea ce credeai că îți oferă țigara.

Dacă simți că a venit momentul, prima ședință este o discuție. Vedem împreună dacă hipnoza ți se potrivește sau dacă altceva ți-ar folosi mai mult. Nu pleci de aici cu ceva ce nu are sens pentru tine.

Programează-te pentru mai bine.

Vasile Preda, psiholog și psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor din România, specializarea psihoterapie, hipnoză clinică, relaxare și terapie ericksoniană. Cabinet în Brașov, Bd. Victoriei nr. 15. Ședințe și online.

Surse

Despre eficiența hipnoterapiei în renunțarea la fumat

  1. Barnes J, McRobbie H, Dong CY, Walker N, Hartmann-Boyce J. Hypnotherapy for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2019, Issue 6, Art. No.: CD001008. https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001008.pub3/full Sinteza celor 14 studii randomizate și concluzia privind caracterul insuficient al dovezilor.
  2. Systematic Review on Hypnotherapy and Smoking Cessation. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 2025. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39773364/ Analiza a 63 de lucrări, dintre care două treimi raportează un efect pozitiv.

Despre prevalența fumatului în România

  1. Comisia Europeană, Eurobarometru Special privind atitudinile europenilor față de tutun și țigările electronice, 2024. Prevalența de 34% în România și concentrația maximă în grupa de vârstă 25 până la 39 de ani.
  2. Institutul Național de Sănătate Publică, Analiză de situație privind consumul de tutun în România, 2023. https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/08/Analiza-de-situatie-fumat-2023.pdf

Despre atestarea profesională

  1. Colegiul Psihologilor din România, Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică, atestat nr. 10703 din 15.04.2022. https://alegericpr.ro

Ultima verificare a surselor: august 2026.

Întrebări frecvente

Câte ședințe sunt necesare?
De regulă între patru și șase, incluzând evaluarea și ședința de prevenție. Numărul se stabilește după prima întâlnire.
Rămân conștient?
Da. Auzi tot, îți amintești tot, poți vorbi și poți opri procesul oricând.
Funcționează la toată lumea?
Nu. Receptivitatea variază de la om la om, iar rezultatul depinde în mare măsură de cât de hotărât ești.
Se poate face online?
Da, prin videoconferință, cu condiția să te afli într-un spațiu liniștit în care nimeni nu te întrerupe.
Mă îngraș dacă mă las?
Uneori apare o creștere în greutate, pentru că mâncarea ia locul gestului. Discutăm despre acest lucru din prima ședință, tocmai pentru a nu se întâmpla.
Cât costă?
280 lei ședința de 60 de minute.