Intro
Înainte de a căuta răspunsul la întrebarea ,,Psihiatrie sau Psihoterapie?” te informez că acest articol se bazează pe experiența mea din cabinet, cu limitările și caracteristicile ei și are ca scop facilitarea alegerii terapiei potrivite.
Procesul
Oamenii reușesc – de cele mai multe ori – să depășească momentele dificile din viață prin comportamente dobândite sau dezvoltate în timp. Când simt că nu fac față situației, vorbesc cu persoane în care au încredere și doar dacă situația persistă apelează la persoane specializate.
Persoanele specializate pot fi persoane care nu te cunosc personal dar se ocupă cu ascultatul oamenilor. În primul rând. Apoi poate dau sfaturi sau tratamente. În această categorie intră preoții, vindecătorii, medicii, psihologii sau persoane de pe forumuri sau grupuri de discuții.
Demersul de a căuta pe cineva care să te asculte necesită curaj, exprimă un comportament de reglare emoțională. E primul pas făcut către o stare mai bună. Cele mai comune alegeri sunt psihiatrul și psihoterapeutul.
Psihiatrul
Psihiatrul este pentru mulți primul răspuns la întrebarea ,,Psihiatrie sau Psihoterapie?” Acest răspuns vine oarecum firesc pentru persoanele familiarizate cu sistemul medical. Se face o asociere între starea fizică rea și îmbunătățirea ei printr-un consult medical și un tratament medicamentos. Accesul la medicină a constituit un privilegiu în trecut și de aceea poate fi perceput ca un atribut al prosperității.
De multe ori suferința fizică ascunde o suferință emoțională, o suferință psihică. Psihiatrul are capacitatea de a identifica suferința emoțională dar va trata doar simptomele, nu și cauza.
Există situații de criză în care este nevoie de intervenția unui psihiatru și a unui tratament medicamentos. Sunt acele situații în care persoana se pune în pericol pe ea și pe cei din jur.
Riscurile unui tratament psihiatric sunt efectele secundare ale medicației. Tratamentul medicamentos necesită o monitorizare continuă a pacientului, o ajustare personalizată a dozelor, scoaterea sau introducerea unui medicament.
Alt pericol îl reprezintă automedicația, faptul că și alți medici, de alte specializări pot prescrie medicamente psihoactive, în acest mod pacientul poate dezvolta o dependență.
Psihoterapeutul
Nu e neapărat să fie prima alegere dar cu siguranță psihoterapia este tot mai căutată. Persoanele care aleg să vină întâi la psihoterapeut sunt de cele mai multe ori persoane tinere, cu simptome de anxietate, cu dificultăți de relaționare sau persoane care doresc să se dezvolte personal.
Cauza majoră a dificultăților de natură psihică este interpretarea emoțională negativă a experiențelor trăite de-a lungul vieții. Mediul familiei de origine, mediul școlar, relațiile cu cei de aceeași vârstă pot genera interacțiuni vătămătoare, care atunci când sunt perpetuate pot deveni traume.
Toate experiențele emoționale produc modificări fizice în creierul și corpul nostru, în funcție de cum ne-am raportat la ele, ca fiind benefice sau distructive. Raportarea este de cele mai multe ori una semi-conștientă datorită ritmului alert în care trăim și a mecanismelor de coping care de cele mai multe ori reprimă procesarea completă a experienței.
Alegerea psihoterapiei – sub diversele ei forme – presupune un tratament fără medicamente, fără efecte secundare, de multe ori pe termen lung. Psihoterapia este un demers personalizat care presupune ajustări permanente, în funcție de obiectivele propuse și evoluția relației terapeutice.
Psihoterapia este recomandată și de anumiți medici psihiatri, ca o completare a tratamentului medicamentos. Ele pot merge bine împreună, atâta timp cât ambele procese se desfășoară în mod optim. În ambele cazuri, pacientul/clientul are nevoie să investească încredere, timp, bani și să se și implice activ în dobîndirea stării de bine.
Asumarea responsabilității
Acum mai mulți ani, am ajuns să verbalizez următoarele cuvinte: ,,Tu ești ce mai importantă persoană din viața ta! ” Pentru mine asta înseamnă să ai curaj să îți asumi responsabilitatea trăirilor emoționale, să accepți că tu ești singurul/singura care decide dacă se lasă afectat pe termen lung de o experiență.
Chiar și atunci când ești părinte și ești dator copilului tău să creezi un mediu propice dezvoltării lui, vei putea face asta doar dacă tu – femeia/bărbatul – vei avea nevoile satisfăcute și vei fi mulțumit de viața ta. Asta nu înseamnă neapărat să bifezi tot ce era în scenariul vieții tale, ci mai degrabă să poți trăi într-o stare de acceptare și mulțumire care să domine neajunsurile.
Indiferent ce vei alege, care e calea potrivită pentru tine, înainte de a da răspunsul la întrebarea ,,Psihiatrie sau Psihoterapie? ” te îndemn să reflectezi la toate momentele bune din viața ta, la toate reușitele tale, să evidențiezi care au fost resursele care te-au făcut să treci peste obstacole și abia apoi să iei o decizie.
,,Tu ești cea mai importantă persoană din viața ta!” Programează-te pentru mai bine.
Sursă foto: pixabay.com